Când va muri iubirea

Știu că-ntr-o zi îmi va muri iubirea,
Și-n suflet îmi va fi un timp pustiu.
Voi căuta să uit încet de tine
Și poate fericită iar să fiu.

Nu va muri de dor sau drag prea mare,
Nici de durere, nici de mână rea.
O vom ucide doar cu nepăsarea,
Indiferența ta și-a mea, prea grea.

Nici nu vom ști când se va stinge, tristă,
Cu răni ascunse pe sub haine vechi.
Vom plânge poate-atunci de neputință,
Cu lacrimi rătăcite, neperechi.

Nici nu vom mai găsi în noi puterea
De a ne mângâia sau regăsi.
Străin vei sta alăturea de mine,
Eu pentru tine-aidoma voi fi.

Și vom porni pe drumuri neștiute,
Iar teama ne va-ndepărta mai mult.
Tu vinovată mă vei ști pe mine,
Deși plecat vei fi fost mai demult.

Și frică mi-e de-acum de ziua asta,
Aș vrea ca timpul să îl pot opri,
Să ne ascundem undeva departe,
În brațe strâns și sigur să mă ții.

Tu să îmi pui pe inimă pecete,
Iar eu să-ți tai în carne jurământ,
Sărutul lacom să ne fie lege
Că ne-aparținem veșnic pe Pământ.

Dar stau și te iubesc așa, cu teamă,
Iar pentru azi mi-e dragostea de-ajuns.
Când va veni moartea iubirii noastre,
Nu va conta oricum niciun răspuns.