Scrisoare

Îți scriu astăzi scrisoare, dragul meu,

Ca să îmi iau adio de la tine,

Să-ți spun drum bun, iubite, cer senin,

Pe drumul ce-i străbate fără mine!

Dar spun și bun găsit, prieten bun!

Căci ce-am avut ne leagă pe vecie:

Secrete, vise, doruri de mai mult,

Ce tainic ți le-am spus, iară tu, mie.

În orice colț de suflet ai intrat,

Mi-ai cunoscut și gândurile toate,

Martor te-am luat la fiece necaz

Sau bucurie, să le păstrezi sfânt, poate...

Al lacrimilor gust mi l-ai aflat,

Mirosul pielii mele impregnat în pernă,

Amprenta gurii mele pe a ta,

Pecetea dragostei noastre, eternă,

Măsura mâinii și parfumul vag,

Și rotunjimea ce-ți intra în palmă,

Culoarea din obraz când te vedeam,

Și răsuflarea mea, târziu în noapte, calmă,

Dorul, când fără tine rămâneam,

Și bucuria de-a te revedea, nebună,

Cântecul sufletului când râdeam,

Brațele puse-n jurul tău, cunună.

Nimic din mine nu-ți mai e străin,

Nici bune, nici frumoase, nici nedemne,

Păstrează-le cu drag în amintire,

Căci sunt ale iubirii mele semne.

Și de-o să-ți fie teamă, greu sau dor,

La mine poți veni oricând - zi, noapte,

În brațe poți sa-mi plângi, să te ascunzi,

Să-mi sufli la ureche orice șoapte.

Sărutul meu pe frunte-ți va fi far,

Duhovnic sacru îți va fi tăcerea,

La mine vei putea ascunde-n veci

Și dulce bucurie, și durerea.