Invitație la veșnicie

Ia ceasul şi zdrobeşte-l sub talpă,
Ca să opreşti timpul
La secunda asta perfectă!
Sau roteşte-l până-ți arde pielea,
Ca să-l dai înainte
Până în viața viitoare!
Vreau să împart cu tine veşnicia,
Oricum aş obține-o.
Dacă te temi de legile fizicii, ale oamenilor, ale lumii,
Nu trebuie să faci nimic -
Le încalc eu pe toate.
Pot obține strâmb o eternitate dreaptă
Sau drept una strâmbă;
Ce-mi pasă mie,
Câtă vreme o împart frumos?
Şi nici măcar legile matematicii
N-am de gând să le respect.
Vreau ca unu plus unu să-mi dea unu.
Mereu.
Iar totul împărțit la doi să nu-mi dea rest.
Niciodată.
Şi această veşnicie absurdă,
Atât de absurdă,
Să răstoarne lumea,
Încât să nu-mi mai oferi Luna,
Ci Pământul.