Vrajă

Sărutul ne legase ca o vrajă...
Ne sorbeam unul altuia suflul
Printre buzele zdrobite a descompunere.
Aveam gustul tău până în suflet,
Iar tu, parfumul meu, sigiliu.
Nu mai aveam contur, niciunul...
Ne rătăciserăm unul în altul
Explorându-ne lacom,
Ca doi naufragiați flămânzi și însetați.
Fără măsură era pofta noastră
Și nelegiuit excesul...
Un schimb nebun de energii vitale,
Ca pentru a supraviețui sfârșitului lumii,
Ca pentru a naște iarăși viața:
Suflată ca un abur, printre buzele fierbinți,
Amalgamate în sărut, ca de un descântec.