joi, 17 mai 2018

Poveste cu broaște












Trântind ușa în fugă, 
Mi-am prins degetele în trecut.
Broasca e ruginită,
Iar cheia s-a stricat de mult:
Deschide doar dulapuri cu fantome
Îngrozite de oglinzi.
N-am încredere în lăcătuși -
Lucrează convențional,
Cu unelte care sparg și taie,
Așa că mă voi lipsi de degete.
Oricum sunt frânte,
Nu mai pot mângâia,
Nu mai pot cânta la pian sau harpă,
Nu mai pot strânge alte degete,
Nu mai pot scrie poezii sau povești.
Orice animal captiv
Își salvează viața,
Când are de ales fără alegere.
Poate dacă sărut o șopârlă
Îmi cresc la loc și degetele.
De broaște mi-e frică.

2 comentarii:

  1. Dar într-un Lăcătuș cu numărul 7 ați avea încredere când s-ar afla la 11 m de/cu Barcelona? ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Presupuneți, deci, că toată lumea se pricepe la fotbal? Nu am încredere în lucrurile pe care nu le stăpânesc :)

      Despre Lăcătuș, totuși, am o părere bună în contextul amintit :)

      Ștergere