Perturbare magnetică

Ai răsărit într-o noapte ca un soare întârziat,
Rătăcit printre stele căzătoare,
Și ai adormit toate visele cu iluzia zilei,
Dând peste cap ceasul rotației Pământului.
N-am mai știut când e ziua zi,
Când e noaptea noapte ori somnul somn;
Orbită de raze amăgitoare
Am strâns pleoapele și m-am aruncat în lumină.
Era cald și bine
Și părea că acest etern solstițiu de vară
Va face ziua cea mai lungă fără de sfârșit,
Că se va opri timpul și se vor inversa polii Pământului,
Că nu vom obosi niciodată de strălucire
Ori unul de altul.
Dar nimeni nu poate împiedica noaptea să vină
Și toate au revenit la normal.
Doar viselor le mai trebuie timp să se trezească...