Resemnare

Am înțeles târziu
Că nu trebuie să mergi
Până la capătul
Pământului
Al iubirii
Al disperării
Al fericirii
Pentru că vei ajunge
Prea obosită
Prea singură
Prea secătuită
Prea tristă.

Distanțele mari
Omoară bucuria
Călătoriei
Și oamenii se pierd
Pe drum.

Învățasem că orizontul
Nu poate fi atins
Dar nu cunoșteam
Resemnarea.

Acum știu că
Cei mai curajoși
Se opresc la timp.

Epuizarea nu e curaj
Ci boală.