Călătorie spre tine

Nu merge niciun tren către tine
Am întrebat în toate gările
Pleacă doar spre o lume mai bună
Au vrut să-mi vândă un bilet
Dar ce să fac acolo singură?
Așa ca am pornit pe jos
Și mi-am aruncat pantofii
Care nu știau decât drumul
Pietruit cu cărămidă galbenă.
Așteaptă-mă!
Ajung sigur până la sfârșitul lumii
Și poate luăm trenul împreună.

Atipie

Între florile-soarelui
Sunt singura care
Se rotește după tine.

Anti-metamorfoză

Creșteam în tine ca o crisalidă
Era atât de cald încât
Simțeam aripi de fluture
Spărgându-mi pielea.

Azi ești așa departe încât
Mi-au recrescut brațele
Și ne mai unesc
Doar vârfurile degetelor.

Naufragiată, caut insulă...

Cu cerneală roșie de neuitare
Mi-am tatuat pe piele
Toate cuvintele frumoase
Să-mi fie descântec de vrajă rea
Mă soarbe nefirescul liniștii ca un vârtej
Și încerc să rămân la suprafață
Agățându-mă de ziua de ieri
Ca de un colac de salvare
Dar îl poartă curenții în derivă
Și nu se mai vede niciun țărm
Valuri de gheață îmi astupă gura
Și sarea lor mă ustură
Caut să naufragiez
Pe iluzia unei insule.

Paraxin

Mă semeni, mă culegi
Mă scrii, apoi mă ștergi
Mă placi și mă detești
Îți sunt, mai mult îmi ești
Mă vrei, te mai gândești
Mă uiți, te răsucești
Te-aud, apoi îmi taci
Mă-nnozi și mă desfaci
Te văd și iar dispari
Îngheți, din nou tresari
Mă fierbi, mă împietrești
Mă arzi, mă-nnebunești
Îmi dai și mă privezi
Te îndoiești, mă crezi
Îmi vii și-mi pleci apoi
Mă urci spre cer, mă-ndoi
M-aduni, mă risipești
Mă pierzi și mă găsești
Mă cauți, mă părăsești
Te-ntorci și mă iubești
Mă-nalți şi mă cobori
Mă-nvii și mă omori
Și sunt, ba nu-s, ba da
Aștept venirea ta.