Povestea unei Ane

Stă o Ană, și e vie,
La inimă-n temelie,
Poate lua oricare formă,
Ca o apă,
Se transformă
Fără să schimbe din suflet,
Din culoare și parfum,
Nu se pierde nicio clipă,
Rătăcind pe orice drum
De lumină:
Către stele, către sine,
Către dor,
Către file de poveste
Ce se scriu și apoi mor...
Se usucă și renaște,
Cade și se-nalță iar,
Zboară cu câte-o cometă
Și din foc se face jar,
Plouă în lacrimi sărate
Care marea o-ntregesc,
Se zidește în iubire
Și toți orbii o citesc,
Pipăind pe întuneric
Slova ei în relief,
Ce săpată e în piele
Și-are crustă de sidef.

Experiment

Nu poți păstra în viața ta
Pe cel care nu vrea să stea
Și nu poți fi de neclintit
Dacă nu ești sincer dorit.

Iubirea n-o poți aștepta
De la cine n-o poate da,
Nu poți plăti ceea ce vrei,
Poți doar primi, poți doar să iei,

Și nu poți oferi orice,
De altuia nu-i trebuie.
Nu poți forța nimic frumos,
Când undeva ești de prisos,

N-ai cum s-aștepți același dar,
Viețile n-au unic orar,
Oamenii nu-s croiți la fel
Și merg adesea-n paralel.

Când se ciocnesc, din accident,
Prin piele fac schimb de pigment,
Pot suferi chiar deformări,
De la căldură, schimb de stări.

Dar reversibil totul e,
Nimic prea mult nu stăruie -
Chiar cu exces de sentiment,
Viața e un experiment.

De-ți lasă sufletul intact,
A fost un imperfect contact,
Iar de ți-l rupe în bucăți,
Cu mare teamă-l mai arăți.

Malformație

Sufăr de o ciudată
Malformație a inimii
Par absolut normală
Dar respirația mea e
Inversată - întâi expir
Apoi inspir

Nici nu pot respira
În orice mediu
Doar în cele în care
Oglinzile nu se aburesc
Și nu cresc flori de gheață
Pe ferestre

De la o vreme am doar
Expirații ratate
Iar de atâta inspirat
Inima mi-a crescut
Ca cea a unui înotător
De performanță

Mă zbat însă pe uscat
Și tot aștept să mă adaptez
La viața oamenilor
Care respiră normal
Altminteri m-aș putea sufoca
De preaplin